luni, 10 iunie 2013

Thai și-nghite - partea a doua

Night market, intre mit și ce-ai pățit

Cum alegi?


Sunt piețe și piețe, amplasate dupa cele mai neasteptate colturi, dupa bloc sau in parc, pe trotuar sau  pe malul marii, deh, avantajele crasmei mobile. Sunt care ieftine care degeaba, mai mari sau mai mici, chinezești sau musulmane, mai murdare sau mai puțin curate, deh, ca peste tot, dupa felul și puterea orașului pe care-l hrănesc. Nici la Podul Iloaiei nu-i fix-fix ca-n Piața Sfatului.

Night market intr-o variantă epică


Și da, un numitor comun: in orice piață musca e omniprezentă. Dacă ai o problemă cu faptul că a făcut-o cu frigăruile tale de față cu tine, va trebui să optezi pentru un restaurant adevărat. Și, logic, nici prin creanga minții să nu-ți treacă că acolo materia primă tot din piață vine. Nici gând! Restaurantele se aprovizionează de undeva de pe Marte, e știut.

Lăsând așadar musca la o parte, de sub ea poți alege înainte de toate pe oricare dintre felurile tradiționale Thai, de la banalul khao paat (orez prăjit sau  flai lai în engleza locală) la mult apreciatul fish cake. Oamenii cu zâmbet lat au 5 feluri principale. În ordinea intrării pe masă: salate și snacks, la aperitiv, apoi supele și tăiețeii (voi reveni pe subiect, deja imi plouă in gură), celebrele curry, categorie distinctă intre supă și ce numim noi fel principal (și pe care un farang nu va ști nicicând dacă să le mănânce cu lingura sau cu furculița – răspuns corect : cu amăndouă, simultan) felurile solide, pe grătar sau deep-fried și, logic, desertul.  Dacă te întrebi salata de roșii, in ce categorie intră, te anunț că în ultima.

felurite curries și alte mâncărici conexe


 Toate cele de mai sus le vei afla in orice night market, in toate formele lor de existență : vegetariene, cu pui, porc, vită, pește sau fructe de mare, bucătaria și societatea Thai fiind extrem de lipsite de prejudecăți la capitolul ăsta. Să fim ințeleși, există și tabu-uri, dar eu personal nu l-am întâlnit in 9 luni pe Grivei decât lângă tarabă, intâmpinând entuziast muște(rii) . Cambodgia și Vietnam sunt din păcate, celebre pentru asemenea feluri,despre asta  tot intr-un episod următor.

Atenție, porc se-ntâmplă!


Pe lângă felurile tradiționale vei mai gasi in piața de noapte  o sumedenie de ciudățenii, unele gata perfecte, altele necesitând gusturi antrenate. Thailandezii sunt deschiși la incercări culinare, bucătăria fusion fiind la mare preț, indiferent de mediu și posibilități. Mu Kratha (o combinație dintre grătarul corean si supa chineească) green curry pizza, așa-zișii american noodles (paste de orez in care se pune orice găsești in frigider) sau sushi cu caracatiță prăjită in foarte dulcele stil thailandez sunt dovezi (aproape) vii in direcția asta.

secțiunea vegetariană de market-made sushi




Dacă ai de gând să vizitezi o asemenea piață vei vedea că nimic din ce aș putea eu scrie nu te poate pune cu adevărat in gardă, surprizele sunt peste tot. Așteaptă-te la antreuri dulci și la dulciuri iuți, la fripturi ce arată a supă, supă ce arată a ceai, ceai ce arată a cacao cu lapte și așa mai departe. Nu te supăra când il descoperi pe porc in desert sau pe mango în aperitiv și incearcă să te abții să faci poze tigăilor cu gândaci, larve sau lăcuste . Costă 10 baht extra și oricum am făcut-o deja noi pentru tine.

mda, exact ceea ce par a fi

 Pe scurt, crede și nu creceta. Mă rog, nimeni nu-ți interzice lucrul ăsta, ești liber să repeți de câte ori vrei tu “What is this?” atâta timp cât ești conștient că nimeni cu studii lingvistice universitare nu are tonetă in piață. (în sensul ăsta te poți antrena de acasă, vorbind în engleză, franceză sau thai cu toate tantile cu batic, păpushoi & barabullen). Bingo, nimeni nu te va înțelege! 

poate cel mai gustos pește cu care am avut plachia să mă intâlnesc in viața asta

Pad Thai, alegerea invariabilă a turistului prudent



Dacă insiști și-ti formulezi ceva mai explicit nedumerirea (cursurie de pantomimă ajută) vei obține subite si molipsitoare luminări la față din partea interlocutorului. Pod  efemer peste civilizații ce se prabușește brusc, odată cu răspunsul  amabil: kaeng kiao wan,  bami haeng pet sau  khao khiai chiau. Nu trebuie decât să alegi.  Asta e, ai venit s-o arzi local în căutarea unei experiențe unice. Așa că thai și-nghite. Ceea ce am făcut și noi.

Oare cine-i acolo?

Ko-thot kaap, wtf is this?!




Nimic nu e ceea ce pare a fi: ne-am bucurat degeaba la fursecurile de mai sus, au fost doar dulci. Foarte.
Cu ce s-a asortat Doamne Ferește al nostru? Tot cu prăjeli, săracu, de la pachețele de primăvară la celebrul no-name. No name ăsta e o variantă Thai de tempura rămasă nebotezată din pricina firii nestatornice: thailandezii transformă astfel in snitzel pufos și dulce orice le vine la indemână. Preferata mea a fost varianta cu fructe de mare, de la creveți la calamar le-am incercat si abuzat pe toate. Dar nu am regretat nimic. DFR e făcut pentru fructele de mare și speriat thailandezi. De Doamne Ferește.

Alături de vărul Thai cu care își are în comun lemon grass-ul, frunzele de kaffir lime și încă vreo două chestii...


Degeaba ai trăit dacă nu ai incercat pe DFR cu squid no-name...treaba ta!